Problema consumului de alcool rămâne una dintre cele mai importante teme de sănătate publică și politică socială în întreaga lume. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, peste jumătate din populația adultă a planetei consumă băuturi alcoolice cel puțin o dată pe an. Cu toate acestea, caracterul, volumul și consecințele acestui consum diferă semnificativ între țări și regiuni. Analizând scara consumului, se pot identifica atât particularitățile culturale și economice, cât și riscurile sociale asociate cu alcoolizarea populației.

Metodologia și sursele de date

Cercetările dedicate evaluării numărului de persoane care beau și a nivelurilor de consum de alcool se bazează pe mai multe surse cheie. Principalele date provin din rapoartele OMS, agențiilor naționale de statistică, registrelor medicale și anchetelor sociologice. Statistica este recalculată în litri de etanol pur pe cap de locuitor, ceea ce permite o comparație obiectivă a diferitelor țări, indiferent de băuturile predominante - bere, vin sau alcool tari.

În plus, sunt utilizate date privind răspândirea consumului regulat și episodic. De exemplu, se distinge ponderea populației care consumă alcool cel puțin o dată pe lună și ponderea băutorilor cronici, la care se formează dependența. O astfel de gradație este necesară pentru o determinare precisă a povarii sociale și medicale asociate cu alcoolul.

Tendințe globale

La nivel global se observă un paradox interesant: în ciuda restricțiilor în creștere și popularizării unui stil de viață sănătos, consumul total de alcool în valori absolute continuă să crească. Principala contribuție la această creștere o au țările în curs de dezvoltare, unde creșterea nivelului de trai și urbanizarea sunt însoțite de o creștere a accesibilității băuturilor alcoolice.

Pe de altă parte, în țările Europei, în special în Scandinavia și Europa de Sud, nivelul consumului scade treptat. În aceste regiuni sunt implementate activ programe de control public, de impozitare a alcoolului și de prevenire a dependenței în rândul tinerilor.

Diferențe regionale

Diferențele dintre regiunile lumii privind nivelul consumului de alcool sunt determinate de factori istorici, culturali, religioși și economici. În țările islamice nivelul consumului este în mod tradițional extrem de scăzut, ceea ce este legat de interdicțiile religioase. În țările Europei și CSI, dimpotrivă, alcoolul face adesea parte din tradițiile culturale și viața socială.

Europa

Europa rămâne regiunea cu cel mai mare nivel de consum de alcool pe cap de locuitor. Conduc statele din Europa Centrală și de Est — Cehia, Letonia, Lituania, Moldova și Germania. În aceste țări, berea și alcoolul tare constituie baza consumului zilnic, iar pondera abstinenților este minimă. Scăderea nivelului consumului este înregistrată în Italia, Spania și Franța, unde generația tânără preferă tot mai des băuturi nealcoolice și vin de tărie moderată.

Asia

În Asia imaginea este mult mai eterogenă. În țările din Asia de Sud-Est, cum ar fi Vietnam și Coreea de Sud, se observă o creștere a consumului de alcool, legată de modificarea stilului de viață și urbanizare. China demonstrează o creștere constantă a consumului de băuturi tari, în special a băuturii tradiționale baijiu. În India situația este diferită: un nivel ridicat de abstinenți se menține atât datorită normelor religioase, cât și a factorilor economici. În țările musulmane din regiune, cum ar fi Arabia Saudită sau Iran, datele oficiale înregistrează un consum aproape zero.

Ucraina și țările fostei CSI

Ucraina, Rusia, Belarus și Kazahstan se încadrează în grupul țărilor cu un nivel ridicat de consum de alcool. În aceste state, tradiția culturală a consumului de băuturi tari, cum ar fi vodka, este adânc înrădăcinată. Cu toate acestea, în ultimii ani se observă o tendință de scădere a consumului, parțial datorită creșterii prețurilor, restricționării vânzărilor și popularizării stilului de viață sănătos.

În Rusia, nivelul consumului de alcool a scăzut cu peste 40 la sută în ultimii 15 ani, ceea ce este confirmat de datele Serviciului Federal pentru Supravegherea Protecției Drepturilor Consumatorilor și Bunăstării Omului (Rospotrebnadzor) și OMS. Cu toate acestea, răspândirea beției casnice și a alcoolismului rămâne o problemă de sănătate publică.

Consecințe sociale și medicale

Consumul ridicat de alcool are un impact negativ nu numai asupra sănătății, ci și asupra economiei. Alcoolul este asociat cu creșterea mortalității prin boli cardiovasculare și oncologice, cu creșterea numărului de accidente și a violenței domestice. În țările cu un nivel scăzut de servicii medicale, acest lucru duce la pierderi semnificative ale populației apte de muncă.

Pe lângă influența directă asupra sănătății, alcoolizarea societății agravează inegalitatea socială. În rândul populației sărace, alcoolul este adesea folosit ca modalitate de compensare psihologică și devine parte a unui cerc vicios al sărăciei. Politica de stat în acest domeniu necesită un echilibru între măsurile de control și prevenirea dependenței.

Tabelul țărilor cu cel mai mare nivel de consum de alcool

Tendințe viitoare

Prognozele pentru următoarele decenii indică o posibilă scădere a nivelului consumului de alcool în țările dezvoltate, concomitent cu o creștere în regiunile Asiei, Africii și Americii Latine. Acest lucru reflectă transformările economice și culturale globale. În țările în care alcoolul devine un element al noii culturi urbaniste, se formează noi modele de consum — mai des în cadrul activităților de recreere și divertisment, și nu al ospățurilor tradiționale.

Cu toate acestea, în ciuda posibilelor tendințe pozitive, alcoolizarea încă reprezintă una dintre amenințările cheie la adresa sănătății publice. Exemplele de succes ale reducerii consumului arată că politica de stat eficientă, bazată pe date științifice și pe educație, poate duce la modificări durabile în comportamentul populației.

Concluzie

Numărul celor care beau în lume rămâne semnificativ, în ciuda eforturilor organizațiilor internaționale și ale guvernelor naționale. Alcoolul este adânc înrădăcinat în cultura multor popoare și îndeplinește funcții sociale care depășesc cadrul simplului consum de băuturi. În același timp, conștientizarea pericolului consumului excesiv și a consecințelor sale devine tot mai răspândită. Exact la intersecția dintre știință, sănătate și conștiință publică se formează o nouă cultură a relației cu alcoolul, bazată pe moderație, responsabilitate și respect față de propria sănătate.

Linkuri utile:
✦ Wikipedia. Lista țărilor după consumul de alcool pe locuitor.
✦ Câți fumători sunt în lume și în Rusia? Procentul fumătorilor, cât fumează și care sunt consecințele fumatului pe termen lung.